Isabella „Vreau să te sărut, Isabella Rose”, recunoscuse Lucas fără jenă, cu vocea joasă și privirea sinceră. Cuvintele lui pluteau în aer, îmbibate cu o onestitate care mă luase prin surprindere. Era evident când inventase minciuna aia că trebuie să ne sărutăm la bal, dar să-l aud mărturisind cât de mult își dorea să mă sărute mă lăsase uimită și ciudat de euforică. Privirea lui zăbovea adesea as