Îmi deschid ochii și mă trezesc în sufragerie, cu mâinile legate la spatele unui scaun.
„Ahh, te-ai trezit. Mă întrebam cât timp îți va lua să te trezești, la urma urmei, prefer să am victimele conștiente când le ucid”, vocea bărbatului îmi trimite fiori pe șira spinării.
Face ocolul colțului și ajung să-l văd. Cel puțin părți din el, deoarece avea fața acoperită. Era un bărbat mare și corpolent
















