Unul dintre cei trei era un tip superb, probabil în jurul vârstei de douăzeci de ani. Nu s-a putut abține să nu scoată un râs rece. Vocea lui era îmbibată de sarcasm. "Să-ți fiu bodyguard? Bine, fie. Dar trei milioane pe an? Pe cine încerci să subevaluezi cu suma asta?" Tipul ăsta frumușel era Brynjar, unul dintre oamenii apropiați ai lui Raven și membru al "Triadei" din "Valhalla", o forță militară globală. Oamenii îi spun Brynjar "Lama". Ochii lui Dane s-au îngustat, o scânteie periculoasă licărind în ei. "Dacă ăsta e răspunsul tău, ești terminat." Abia au aterizat cuvintele, că s-a și năpustit asupra lui Brynjar, mișcându-se repede. "Ugh!" Un sunet aspru i-a scăpat printre dinți. Dar la jumătatea atacului, o durere arzătoare i-a străpuns brațul drept. S-a uitat în jos—mâneca costumului său croit la comandă era tăiată. Dedesubt, o tăietură adâncă se întindea aproape pe toată lungimea antebrațului său. Sângele țâșnea, îmbibând repede materialul, rana fiind atât de gravă încât se putea zări osul. Transpirația îi împânzea fruntea, durerea lovind cu putere. Dar Dane nu era moale. Chiar și cu brațul pulsand, expresia lui a rămas stabilă, aproape nefiresc de calmă. Brynjar învârtea un cuțit mic, de dimensiunea unui deget, între degete, zâmbind șiret. "Am spus că trei milioane nu sunt de ajuns. Și cu mișcări atât de slabe, credeai că mă vei lua prin surprindere?" Tonul lui era aproape leneș. "Cine ești tu?" a silit Dane să spună printre dinții strânși. Durerea făcea din fiecare cuvânt o luptă pentru el. Se antrenase sub îndrumarea unui maestru de luptă de când era tânăr—abilitățile sale se clasau printre cele mai bune din Bastion, fără îndoială. Nici măcar cel mai bun luptător al orașului nu l-ar fi putut lovi atât de repede. Dar tipul ăsta? Dane nici măcar nu văzuse lovitura venind. Pentru o clipă, simțise moartea atingându-l. Brynjar a scos un râs scurt. "Tu? Tu nu ajungi să-mi știi numele." Cu o mișcare rapidă, o frânghie s-a strâns în jurul încheieturii lui Dane, blocându-l pe loc. "Șefă, care-i ordinul?" a întrebat Brynjar, aruncând o privire spre Raven, vocea lui fiind acum liniștită. Raven, încă concentrată pe punga de sânge a lui Zach, abia și-a ridicat ochii. "E atât de hotărât să-și salveze logodnica, nu? Aduceți-o înăuntru," a spus ea, tonul ei fiind egal. "Am înțeles, șefă," a răspuns Brynjar cu un semn din cap. Treizeci de secunde mai târziu, a târât-o înăuntru pe Madeline, palidă și tremurând. Apoi a aruncat-o pe podea fără nicio urmă de grijă. A căzut cu putere, dar s-a târât spre Dane, scuturându-se de durere. "Dane, cine sunt oamenii ăștia? Mi-e frică!" a spus ea, vocea ei tremurând ca a unui animal speriat. Văzând-o atât de zguduită—cu ochii largi și frenetici, ca o căprioară într-o capcană—Dane a simțit cum pieptul i se strânge, o presiune lentă construindu-se. Voia să o liniștească, dar cuvintele nu veneau. Pentru prima dată, se simțea neputincios, ca un val care îl trage sub apă. Raven, lucrând la primul tub de sânge al lui Zach, a aruncat din nou o privire în sus. A măsurat-o pe Madeline pentru un moment, apoi a scos un chicot uscat. "Hm," a batjocorit ea, "mă gândeam că logodnica directorului general de prim rang din Bastion ar fi o frumusețe uluitoare. Nu genul ăsta de bimbo." Fața deja încordată a lui Dane a devenit mai furtunoasă, furia fulgerând în ochii lui. Pumnul lui s-a strâns atât de tare încât unghiile lui scurte s-au înfipt în palmă, aproape scoțând sânge. Nimeni nu-i insulta femeia așa. N-avea niciun drept să spună asta. "Dane, eu nu sunt—eu nu sunt ceea ce a spus ea!" a bâiguit Madeline, buzele ei palide tremurând. "Și ea e femeie—n-ar trebui să vorbească despre mine așa!" Vocea ei s-a frânt și s-a agățat de piciorul lui ca și cum ar fi fost ancora ei. A stat pe partea lui bună, oarbă la dezastrul sângeros al brațului său. Pentru ea, asta era doar o altă ciocnire de afaceri între Dane și adversarii lui. Și-a imaginat că ar putea să-și folosească trucul obișnuit—să se plângă puțin, să-l împingă pe Dane și să vadă cum problema dispare. Funcționase de multe ori. Oricine o vorbise de rău înainte? Dispăruse după ce ea "menționase" asta lui. Femeia asta care vorbea urât chiar în fața lui Dane? Madeline era sigură că Raven era terminată—și probabil nu într-un mod frumos.