Nu m-am considerat niciodată o persoană singuratică. Eric și Laura mi-au fost mereu alături, la fel ca Julian și tatăl meu. Dar în această vineri, când mă trezesc lipsită de oamenii care, ani la rând, mi-au fost piloni de susținere, simt cum singurătatea se furișează spre mine ca o umbră, învăluindu-mă într-o îmbrățișare rece. Până și apartamentul pare gol și rece fără prezența radiantă a tatei, c