Perspectiva Elenei Am strâns ochii, analizând hainele ponosite ale Abigailii și fața ei obosită. Nici vorbă să plece netratată după ce m-a salvat de un atac cu cuțitul. — Măcar lasă-mă să-ți dau ceva pentru medicamente, am insistat, scoțând portofelul și apucând câteva bancnote de o sută de dolari. Ochii i s-au mărit la vederea banilor. — Nu se poate… — Te rog, i-am împins banii în mână, închizând