Perspectiva Vivianei
Am împins ușa de la intrare a conacului nostru, inima încă bătându-mi nebunește după evadarea mea la limită de la secția de poliție. Să o văd pe Elena acolo mă îngrozise și petrecusem toată călătoria spre casă repetând scuze pentru unde fusesem toată după-amiaza.
Când am intrat, am înghețat pe loc. Reginald stătea pe canapeaua din sufrageria noastră, apusul auriu filtrându-se
















