Francisc a fost uluit de întrebarea Velmei și, subconștient, s-a întors să o privească pe Samantha. Samantha ținea o acadea în gură, cu o mână în buzunar și cu cealaltă prindea părul de lângă obrajii ei bronzați, ducându-l după ureche. La ora unsprezece dimineața, lumina soarelui strălucea printre ramurile copacilor și se împrăștia pe fața ei frumoasă. Pielea ei părea mai bronzată și mai catifelat