CA OLIVIA, DAR MAI ÎNALTĂ ȘI FĂRĂ SÂNI
Carter
DACĂ AR FI SĂ ADUN toate orele, sunt sigur că mi-am petrecut mai mult din viață în arene decât în oricare alt loc, inclusiv în casa în care am crescut. Nu-mi sunt străine, mirosul, zgomotul, emoția care-mi urcă pe șira spinării de fiecare dată când calc într-una.
Dar asta mi-a lipsit: copiii care aleargă încoace și-ncolo, mirosul de prăjituri proaspete
















