„Nu mă mai urmări!”
„Celeste, te oprești o clipă?” am continuat să o urmez. „Trebuie să vorbim, te rog.”
„Nu pot vorbi cu tine, nu-i așa? Nu vreau să pun din greșeală mâna pe Luna și să-mi câștig o condamnare la moarte!” a răbufnit ea, grăbind pasul. Oamenii de pe stradă se holbau la noi fățiș, în timp ce eu alergam după cea mai bună prietenă a mea.
O masă impunătoare a apărut de nicăieri și i-a b
















