AYSEL
A doua zi, nu am putut ajunge la terenul de antrenament pentru că nu puteam să merg. Picioarele îmi fuseseră îndoite în toate direcțiile de-a lungul nopții. Chiar și antrenorul meu a dormit mai mult, cu capul pe pieptul meu și cu picioarele încolăcite în ale mele.
Nu aveam alarmă, pentru că nu aveam nevoie. Eram amândoi matinali, dar, cum fuseserăm activi până când ziua începuse să mijească,
















