Un singur cuvânt aveam în minte. La naiba.
Felul în care s-a împiedicat ca să iasă din pat m-a făcut să mă ridic în capul oaselor. Ochii îi erau larg deschiși când s-a uitat la mine.
Uitându-mă în jos la mâinile mele, am văzut că erau strălucitoare. Nu era transpirație sau o manifestare exterioară a unei străluciri interioare. Era lumină. Pielea mea avea un strat de lumină de jur împrejur.
I-am ce
















