„Ei bine, cam așa!” răspunde el, râzând mai tare acum, mai liber. „Adică, pur și simplu nu-mi lăsasem mintea să meargă acolo înainte. Erai doar…un alt tip. Unul cam micuț cu care îmi plăcea să stau și de care mă îngrijoram uneori. Dar…nu m-am gândit niciodată la tine în felul ăsta.” Îmi strâmtor ochii la el, aplecându-mă puțin mai aproape, inspectându-i fața pentru minciuni. „Așa nu funcționează