Iris:
— Ești bine, Iris? întrebă tata, aducându-mi un pahar cu apă. Faptul că era aici, în camera mea, îmi spunea că era conștient că s-a întâmplat ceva. Deși nu eram sigură dacă doar auzise sau simțise că sunt supărată, oricum, știam că era doar o chestiune de timp până când totul avea să apară la știri.
Stăteam pe patul camerei de oaspeți în care mă aflam.
M-am ridicat de pe pat și m-am repezit
















