Dean:
„Ești bine?” am întrebat, încruntându-mă la telefon când am auzit vocea lui Iris. Grija și frica pe care le-am simțit nu le puteam descrie, mai ales că eu, dintre toți, o cunoșteam pe Iris și știam cum era. „Lillian?”
„Da, suntem amândouă bine, am nevoie doar să mă odihnesc peste noapte. Poți te rog să le ceri scuze părinților tăi din partea mea?” a întrebat ea și am dat din cap. S-a întâmpl
















