Micul dejun din dimineața următoare este... stingheritor.
Kent ne servește mie și lui Daniel ouă cu cârnați, așezând farfuriile pe masă lângă ceștile noastre de cafea, fără să ne bage în seamă.
Eu și Daniel ne apucăm de mâncat în tăcere, intuind amândoi că e mai bine să nu-i atragem atenția lui Kent.
Când Kent se întoarce în bucătărie, Daniel se uită la mine curios, dând din cap spre tatăl său și
















