După școală, îl las pe Jason și merg spre casă. Când intru, tata se uită la mine și îmi zâmbește într-o parte: „Ce? Fără flori?”
Expresia de pe fața mea trebuie să fi fost mai serioasă decât anticipasem, pentru că zâmbetul îi dispare. „Dragă?”
Merg în sufragerie și mă așez pe canapea. Trag aer adânc în piept și îi spun tatălui despre prânzul care fusese comandat pentru mine. Fluieră încet, uitân
















