Aria Fac un pas nesigur înapoi, în timp ce Vanessa se apropie amenințător de mine, tocurile ei ascuțite lovind podeaua ca o numărătoare inversă blestemată spre pieirea mea. Zâmbetul ei nici măcar nu e un zâmbet… e un rânjet nenorocit, iar unghiile ei perfect manichiurate bat tacticos pe brațele încrucișate. „Ce vreau eu?”, repetă ea, imitând întrebarea mea anterioară. „Hai să vedem… ce naiba crezi