Aria
Sunt atât de nervoasă, nenorocitule. Chelboșul ăla încă stă acolo, holbându-se la mine ca un idiot nenorocit. Îmi fierbe sângele în timp ce smulg cămașa de noapte de pe scaun și o trag pe mine, practic vibrând de furie.
Apoi, ca și cum nu și-ar fi depășit deja timpul de ședere, idiotul are tupeul să se ridice și să se îndrepte spre mine. Văd mâna lui întinzându-se ca și cum l-aș lăsa să mă at
















