Am sărutat-o pe Gabriel Whitlock.
Nu, el m-a sărutat pe mine.
Și pe cât de bun a fost sărutul ăsta, să-l sărut pe el nu mi-a făcut deloc bine pentru că, chiar și după mai bine de douăzeci și patru de ore, la sărutul ăla încă mă gândeam tot timpul, deși eram la birou în prima mea zi la noul meu loc de muncă.
Trebuia să mă concentrez. Așa că am încercat toată ziua. Și toată ziua am eșuat.
Nu puteam
















