Violet El s-a oprit, apoi s-a întors încet, ridicând o sprânceană de parcă se întreba de ce îl opream. Picioarele mi s-au mișcat repede, aducându-mă în fața lui. — Vroiam doar să spun... — m-am uitat jenată în jur, încercând să găsesc ceva de spus. Ce voiam, de fapt, să spun? — M-Mulțumesc. Că, știi tu, ai spus că merit să fiu în echipă. Kylan a râs ușor. — Nu suntem prieteni, cățelușo, mi-a amint