Kylan Răsuceam inelul pe deget — un obicei de care părea că nu pot scăpa ori de câte ori eram cufundat în gânduri adânci. Vocea lui Nate nu era nimic altceva decât un zgomot de fond neclar. Stăteam în salonul căminului, așteptând ora de stingere. Locul era liniștit, cu excepția pălăvrăgelii nesfârșite a lui Nate despre vreo fată de care nu-și va mai aminti săptămâna viitoare. — Deci, ce zici? a în