OLIVIA Mă durea sufletul văzându-le toate acele tuburi ieșind din el. Acum câteva ore, luam o cină plăcută, și mă săruta. Acum zăcea pe un pat de spital, acoperit de tuburi. Avusesem un moment, doar un moment trecător de pace și liniște înainte ca totul să o ia razna din nou. Începeam să cred că mama lui Nick avea dreptate. Eram un blestem, pentru că toți cei care se apropiau de mine erau răniți