„DACĂ tot o să stăm aici ceva vreme, măcar putem vorbi?” Mă crispez auzindu-mă cât de disperată sun, dar nu m-am putut gândi la altceva de spus. Măcar așa sună ca și cum e ultimul lucru pe care vreau să-l fac cu el, în loc să-i cer deschis să vorbească cu mine. Noaptea e tânără și se pare că chiar vom petrece noaptea aici, văzând că furtuna nu are de gând să se domolească prea curând. Simt că univ