În cele din urmă, când cobor, plutesc pe scări, încercând să număr fețele familiare. Da – pe unii dintre acești oameni mi-i amintesc de la acel grătar blestemat de potrivire. Dar o față, în special, se uită urât la mine ca și cum aș fi un gândac pe podea. Jade. Uitasem că tatăl meu vitreg lucrează pentru Knox. „Pe aici”, strigă Knox, deja așezat cu o farfurie de tort în mână. Mă îndrept spre el, o