Stephanie nu avea timp pentru asemenea șiretlicuri. Dacă voia ca ceva să fie făcut, îl făcea direct. Fără ascunzișuri.
Catlin era atât de uimită de franchețea lui Stephanie, încât aproape că nu mai putea respira.
Nici măcar nu mai găsea cuvintele să-și exprime furia. Tot ce putea să spună era repetând: „Tu... cum ai putut...”
Stephanie o întrerupse, cu vocea ascuțită. „Ce, Catlin? Vrei să o aduc p
















