La 7:30 PM, aeroportul era arhiplin. Oameni mișunând în toate direcțiile, fiecare în propria sa lume mică.
Stephanie stătea lângă ieșire, cu un buchet de lalele în mână, cu nervii zburdând.
Era îmbrăcată într-un palton bej, cu părul prins într-un coc îngrijit, emanând o vibrație dulce, inocentă—ca și cum ar aparține unui film Hallmark.
O briză rece a trecut pe lângă ea și, instinctiv, și-a strâns
















