PUNCTUL DE VEDERE AL LUI MAX Soarele apune afară, dincolo de biroul meu. Lumina lui aruncă umbre lungi pe podea. Stau la birou și bat darabana cu degetele pe lemn. Liniștea de aici pare grea, de parcă e greu să respiri. Ochii îmi tot fug spre poza ei din colț. Poza Evei. Nimeni nu a atins-o de când s-a întâmplat totul. Pare atât de inocentă acolo, cu ochii ei luminoși și zâmbetul blând. Am fost un