Perspectiva Sarei Am năvălit în casă, trântind ușa cu putere în urma mea, zgomotul asurzitor reverberând prin holul gol. Furia care clocotea în mine avea nevoie de o supapă, iar acesta era doar începutul. Cum îndrăznește! Eva, acea scuză jalnică de soră, a avut tupeul să mă umilească în fața tuturor, inclusiv a lui Max. Mintea îmi vuia cu amintirea feței ei satisfăcute, acel zâmbet mic și arogant.