Perspectiva Evei
Nu puteam să adorm din nou. Nu că cineva m-ar fi putut învinui, azi era ziua cea mare. Stând lângă fereastră, am urmărit soarele dimineții devreme strecurându-se printre draperiile noastre decolorate, pictând camera într-un aur moale. Șase ani. Fuseseră șase ani întregi de când am părăsit statul pentru Londra. Acum iată-mă, pregătindu-mă să mă întorc.
Mâinile îmi tremurau puțin în
















