Din punctul de vedere al Evei Casa este atât de liniștită încât mă sperie. Stau pe patul ăsta de ore întregi, doar așteptând. Fiecare secundă pare o eternitate. Ceasul tot ticăie și e atât de tare. E ca și cum ar număra invers până la ceva foarte rău. Apoi aud ușa de jos deschizându-se. Inima începe să-mi bată super repede. Max e acasă. Dar nu sunt entuziasmată. Sunt îngrozită. Îl aud mergând prin