Sophie simți cum îi crește pulsul când îl zări pe Liam la capătul holului, cu privirea ațintită asupra ei cu un amestec de surprindere și – oare era ușurare? „Ei, uite, uite”, strigă ea cu un zâmbet șiret exersat, sperând că vocea nu-i va trăda fluturii din stomac. „Acum mă urmărești? Încep să cred că această clădire are o fantomă foarte insistentă.” Liam se îmbujoră delicat la obraji și își frecă