Își turnă un pahar de coniac și aprinse o țigară, lucru pe care nu-l mai făcuse de ani de zile. Îl durea gâtul, capul îi pulsa, iar alcoolul părea doar să intensifice ceața ireală care se așternea peste gândurile sale. Deodată, începu să vadă o siluetă familiară mișcându-se prin biroul său. Era slabă, dar era acolo, ca o umbră dansând la marginea vederii sale.
„Maximus? Îmi pare rău, nu credeam c
















