[Gândurile lui Maximus]
Nu pot nega că mi-e dor de Alexia, dar sunt atât de supărat pe ea – tăcerea ei, absența ei, faptul că a plecat fără un cuvânt. E la fel ca acum câțiva ani, când a plecat la Paris.
Timpul petrecut cu Mary mă derutează. Absența Alexiei, faptul că nu e aici să-mi șoptească la ureche ce să fac cu fata asta, face lucrurile mai ușoare. Astăzi, văzând ochii lui Mary cum se lumina
















