ACUM Soarele dimineții, strălucitor și auriu, s-a strecurat printre jaluzelele lui Felix, pictând dungi jucăușe peste pleoapele mele. Mi-a scăpat un căscat în timp ce îmi întindeam brațele cu nesaț în patul cald care încă păstra urma vagă a trupului său. Cearșafurile de pe partea lui erau puțin răvășite. Telefonul lui era încă pe pat. Bănuiesc că nu trecuse mult timp de când se trezise. M-am uitat