Așez cutia neagră pe portbagaj și mă așez lângă ea. Mă reîntorc în pielea mea și mă strecor în roba pe care mi-a dat-o Regele înainte să fug. N-am mai făcut o alergare ca asta de ceva vreme și mi-a limpezit mintea. Nu mă mai simt rigidă și inconfortabilă. "Arăți bine," Violetta, mâna a doua a Șoimului, iese din întuneric. "Mai bine," "Asta a vrut el," iau cutia și o arunc spre ea. O prinde cu ușur