*Sephie*
Nu aveam nici cea mai vagă idee cât era ceasul sau ce zi era când m-am trezit în sfârșit. Era complet întuneric în cameră, așa că nu puteam să-mi dau seama dacă era zi sau noapte. Am verificat patul, căutându-l pe Adrik. N-am avut noroc. Doar eu.
Îmi aminteam vag că nu am putut să mă ridic înainte, așa că m-am mișcat încet spre marginea patului. Mi-am aruncat picioarele peste marginea pat
















