Următoarele zile trec repede. Muncesc, petrec timp cu Torin și scriu o cantitate ridicolă de explicații pentru fratele meu, folosind fiecare nuanță de cerneală pe care mi-o pot imagina. Explicațiile mele se transformă, de la idei de o singură frază, la scrisori întregi. În cele din urmă, scrisorile devin ceva mai mult ca un jurnal. Scriu tot ce mi s-a întâmplat, tot ce am văzut și pe toți oamenii