Nu trecuse mult timp, când ușile barului se deschiseră brusc și Eli intră în viteză. Chiar știa cum să-și facă o intrare. Aproape că dădu peste mine.
„UNDE E PISICA?”, întrebă el imperativ.
„Huh?”, răspunsei eu, prostește.
„Vreau să văd pisoiul”, repetă el, rar. Mă încrunt.
„De unde știi măcar de el? L-am luat abia aseară”, remarc eu. Eli pur și simplu râde de mine.
„TOATĂ lumea știe. Se răspândeș
















