Îi trebuie lui Torin cam o oră să se întoarcă. Intră repede și mă analizează cu atenție, acordând o atenție specială ochilor mei. Încearcă să-și dea seama dacă am mai plâns? Nu am. Doar am așteptat mizerabil. Nu cred că mai am lacrimi, oricum. Deschid gura să întreb, dar apoi mă uit în spatele lui și îmi dau seama, spre încântarea mea absolută, că o are pe Laura cu el. Și mai bine, pare nevătămată
















