Deodată, brusc, e prea mult. Izbucnesc în lacrimi, îmi îngrop din nou fața în mâini, suspinele îmi zguduie umerii în timp ce bocesc în palme. Încep să plâng atât de tare încât nici nu pot să-mi trag sufletul, și apoi intru în panică pentru că știu că acești tipi duri din mafia se uită la mine ca și cum aș fi o idioată. Dar, sincer, nici măcar nu-mi pasă – pentru că Christian mă întreabă dacă vreau