Ochii încă ațintiți asupra mâinii lui Christian, Violetta își drege glasul.
Încet, degetele lui Christian alunecă pe blat. Nu îndrăznesc să respir pentru că… ei bine, pentru că nu făceam nimic tocmai rău…
Nu era bine, nu-i așa?
Dacă l-aș fi prins pe iubitul meu făcând asta, am fi avut o ceartă zdravănă mai târziu.
„Vii la culcare, Christian?”, întreabă Violetta, cu vocea încordată.
Christian oftea
















