„Uau!” zice Christian, prinzând-o pe Iris înainte să cadă la pământ. O ține bine, lăsând-o să se sprijine pe picioare. Ea se uită la el cu o expresie de scuză în ochii ăia mari, albaștri, cu un fard roz perfect răspândit pe pomeți. Dumnezeule, de ce a trebuit să crească și să devină atât de frumoasă? „Ăm,” zice ea, aruncând o privire în jos spre picioarele ei. „E foarte jenant – dar nu cred că pot