„Bine,” zice Andre scurt, brusc, smulgând prosopul din mâna mea, deși abia am început. Protestez slab, dar el îmi face semn să vin la tejgheaua din spatele barului, apucând un set de solnite și pipernite. Mă încrunt, ușor confuză cu privire la ce se întâmplă, dar nu spun nimic. „Acum,” începe el, ridicându-și ochii spre ai mei cu o seriozitate care depășește chiar și propria lui gravitate obișnuit