Încă țip în timp ce mă uit înapoi, în sus spre cerul întunecat și îl văd pe Christian stând acolo, gâfâind, ploaia șiroind prin părul lui și pe fața lui. Răsuflarea mă părăsește când îmi dau seama cine este – cine conducea mașina albastră – Dar nu am șansa să spun nimic, deoarece Christian mă apucă, mă scoate din mașină cu spatele, cu mâinile lui ferme în jurul brațelor mele. Gâfâi și încerc să mă