Câteva ore mai târziu, trag adânc aer în piept, stând pe marginea platformei și privind adâncurile albastre și întunecate ale Marmurei. Apa pare înșelător de calmă, suprafața aproape prea liniștită, dar eu știu mai bine. Sub acea fațadă senină se află un labirint de curenți perfizi, stânci ascuțite și creaturi care fac coșmarurile să pară blânde.
Lângă mine, Peter își ajustează echipamentul, cu o
















