Merenul îmi ghidează cu îndrăzneală mâna înapoi spre stomacul său, strânsoarea lui fiind fermă, dar nu agresivă. Inima îmi bate cu putere în timp ce stau la marginea unei decizii: să folosesc sedativul sau nu. Potențialul științific al acestei interacțiuni este enorm. Ce aș putea învăța dacă l-aș lăsa să continue? Încearcă să comunice? Pur și simplu îi place să fie atins? Curiozitatea învinge și cobor seringa. Încep să-i explorez corpul cu mâinile, catalogând mental fiecare aspect al fiziologiei sale. Pielea lui este surprinzător de caldă și netedă, trecând fără probleme de la carnea asemănătoare cu cea umană la solzii duri, irizați, care îi acoperă jumătatea inferioară. Îi urmăresc contururile pieptului, observând mușchii puternici care se unduiesc sub atingerea mea, la fel ca ai unui înotător. Branhiile lui, aproape invizibile pe părțile laterale ale gâtului, mă fascinează. Se dilată ușor în timp ce respiră și simt pulsul slab al apei care se mișcă prin ele. Este o adaptare incredibilă și nu mă pot abține să nu mă minunez de călătoria evolutivă care a produs o astfel de creatură. Îmi mut mâinile mai jos, simțind crestele și văile mușchilor săi abdominali. Sunt bine definiți, o dovadă a forței și agilității sale. Sub degetele mele, mușchii stomacului se încordează și se relaxează, reacționând la atingerea mea. Pielea lui se transformă în solzi chiar sub buric, textura schimbându-se de la netedă la aspră. Solzii sunt de un albastru profund, strălucitor, cu nuanțe de verde și auriu, fiecare aliniat perfect și suprapus ca o armură. Mintea mea fuge cu întrebări. Cât de mult din el este mamifer versus acvatic? Fiziologia sa pare să facă o punte între uscat și mare într-un mod care sfidează înțelegerea convențională. Bătăile inimii lui sunt puternice și constante sub palma mea și pot simți căldura care radiază din centrul său. În timp ce-mi continui explorarea, observ mișcările subtile ale corpului său. Coada lui, lungă și puternică, zace încolăcită sub el, înotătoarea balansându-se ușor cu curenții din bazin. Solzii de aici sunt mai mari și mai pronunțați, marginile lor fiind ascuțite și rezistente. Îmi plimb mâna de-a lungul cozii sale, simțind forța și flexibilitatea care îl fac un înotător atât de formidabil. Se uită atent la mine, ochii lui întunecați urmărindu-mi fiecare mișcare. Există o profunzime în privirea lui, o inteligență care sugerează că înțelege mai multe decât îi dau eu credit. Este acesta modul lui de a face o punte între lumile noastre? Mă întorc la partea superioară a corpului său, degetele mele urmărind conturul claviculei și al umerilor. Mușchii lui sunt încordați, totuși există o finețe în expresia lui, care sugerează că se simte bine cu atingerea mea. Este un echilibru delicat între forță și vulnerabilitate și mă simt atrasă de complexitatea naturii sale. În timp ce-i studiez fața, sunt frapată de simetria trăsăturilor sale. Linia maxilarului său este puternică, pomeții lui înalți, iar buzele lui pline și expresive. Există o frumusețe robustă în el, o alură aproape primară, imposibil de ignorat. Părul lui, întunecat și gros, îi încadrează fața, adăugând aura sălbatică, neîmblânzită, care îl înconjoară. Mâna mea se mută la gâtul lui, simțind tendoanele puternice și pielea netedă de dedesubt. Branhiile pulsează ușor și mă întreb cum funcționează atât de perfect cu celelalte sisteme respiratorii ale sale. Integrarea unor trăsături fiziologice atât de diverse este o minune a evoluției și sunt nerăbdătoare să aflu mai multe. Îmi continui explorarea, mâinile mele mișcându-se cu o curiozitate blândă. Fiecare detaliu este o piesă dintr-un puzzle mai mare, o privire asupra biologiei extraordinare a acestei creaturi. Implicațiile științifice sunt uluitoare și simt un sentiment reînnoit de scop. Aceasta este mai mult decât o simplă întâlnire; este o oportunitate de a ne extinde înțelegerea vieții însăși. În timp ce-l studiez, el se mișcă ușor, ochii lui nepărăsindu-i pe ai mei. Se formează o conexiune, o înțelegere tăcută care transcende limbajul. Este mai mult decât un simplu subiect de studiu; este o ființă sensibilă, cu propriile gânduri și emoții. Respir adânc, mintea mea zumzăind de posibilități. Acesta este un punct de cotitură, un moment care ar putea redefini înțelegerea noastră asupra lumii naturale. Sunt gata să îmbrățișez provocarea, să pătrund mai adânc în misterul existenței sale. Huruitul care emană de la meren devine atât de puternic încât simt că vibrez din interior spre exterior. Îl…excita asta? Nu apuc bine să mă întreb dacă m-am rătăcit prea departe, că o porțiune de solzi din centrul șoldurilor sale se despart, dezvăluindu-mi penisul său. Nu mă pot abține să nu mă holbez, atât de surprindere, cât și de fascinație pură de aspectul său – cu adevărat diferit de oricare altul pe care l-am văzut vreodată. Penisul său este elegant și gros și, spre deosebire de restul lui, care strălucește cu o ușoară irizație, penisul său este negru mat, mai întunecat lângă bază și estompându-se într-o nuanță mai deschisă de roșu spre vârf, pentru a se potrivi cu solzii săi. Este mai lung și mai conic decât cel al unui om, cu o formă netedă, aproape aerodinamică, care sugerează o adaptare la viața acvatică. Îmi înclin capul, iar schimbarea subtilă dezvăluie încă un alt secret neașteptat – modele slabe, complicate de-a lungul lungimii sale, care amintesc de marcajele delicate de pe solzii săi, fiecare dintre ele fiind foarte ușor ridicate ca o venă. Baza erecției sale este înconjurată de un mic grup de solzi mai fini, mai moi, care asigură o tranziție blândă de la solzii mai duri ai abdomenului inferior. Textura este netedă și fermă, iar degetele mele mă mănâncă să explorez și mai departe. Oprește-te, mă cert singură. Mergi prea departe. Dar simt că nu merg suficient de departe. Aceasta este o oportunitate unică în viață, una care s-ar putea să nu mai apară niciodată, de a descoperi profunzimile ascunse ale fiziologiei acestei creaturi. Cercetare. Rece, clinic și concis. Din câte mă privește, am o datorie științifică să învăț cât mai multe de la subiectul meu și există modalități mult mai rele de a colecta o probă de spermă. Dincolo de asta, din privirea nerăbdătoare din ochii lui și din strânsoarea insistentă de la încheietura mâinii mele, am consimțământul lui să continui… să-i dau ce vrea. Înghit cu greu, inima îmi bate cu putere în piept. Pentru știință, îmi spun, încercând să-mi împiedic mâinile să tremure. Întind mâna și apuc penisul merenului cu mâna mea...