_Nu există nicio rochie rafinată pe care ar putea să o poarte ca să ascundă faptul că este doar o țărancă proastă!_ În același timp, Shandie nu se temea că Henrick o va învinui pentru că a transformat-o pe Arielle într-o batjocură. La urma urmei, îi dăduse lui Arielle cea mai scumpă rochie a ei. _Nu are decât să se învinovățească pe sine că nu a putut încăpea în rochia aia!_ Pe lângă asta, tocurile pe care Shandie le pregătise pentru Arielle aveau și ele zece centimetri înălțime. _Pun pariu că țăranca asta n-a purtat niciodată tocuri în viața ei. S-ar putea să alunece și să cadă cu stiletto-urile alea când va coborî scările mai târziu. Ha!_ Shandie era atât de mândră de istețimea ei încât aproape că voia să se aplaude singură. Abia aștepta să vadă reacțiile tuturor invitaților când o vor vedea în rochia aia. _Vreau ca toată lumea să știe că țăranca asta nu merită să fie sora mea!_ „Hei, Arielle. Eu o să fiu jos, bine?”, spuse Shandie, „Cina e pe cale să înceapă. Coboară odată ce ești gata!” „Bine...” răspunse Arielle din cameră. Auzind răspunsul ei, Shandie se întoarse și plecă. _Să înceapă petrecerea, astfel încât toți invitații, în special Vinson, să aibă șansa să vadă cât de hidoasă este!_ Shandie fredona o melodie veselă în timp ce cobora scările. Părea să fi uitat cât de mult o umilise Vinson mai devreme. _E-n regulă. Oamenii vor uita curând despre asta. Singurul lucru pe care și-l vor aminti este cât de ridicol arată Arielle!_ Înapoi în cameră, Arielle modifică puțin rochia astfel încât să i se potrivească bine. Știind că Shandie o va face de râs dându-i o rochie nepotrivită, găsi o trusă de cusut în hol și o aduse în cameră. După ce o îmbrăcă și văzu cum arăta în oglindă, fu mulțumită de rezultate. Rochia haute couture arăta grozav pe corpul ei înalt și suplu, iar claviculele ei deveniseră și mai evidente după ce petrecuse o săptămână pe insulă. I se potrivea ca o mănușă, ca și cum ar fi fost făcută pe măsură. _De când e Shandie atât de binevoitoare? Oare nu este atât de rea pe cât credeam că este?_ Arielle decise să aibă încredere în instinctul ei inițial. Dădu rochia jos și o examină cu atenție încă o dată. După o inspecție de cinci minute, nu găsi nimic suspect la rochie. _Hmm. Ciudat._ Arielle o îmbrăcă, se uită în oglindă și studiă atent croiala rochiei. În curând își dădu seama cât de greu era pentru cineva să arate grozav în rochia asta. Purtătoarea nu trebuia doar să fie înaltă și suplă, ci trebuia să aibă și un bust frumos pentru a accentua croiala specifică a rochiei. Orice femeie cu brațe groase și umeri mari nu ar arăta grațios în ea. Dar dacă purtătoarea îndeplinea toate criteriile, ar arăta glorioasă în rochia aia. Un colț al gurii lui Arielle se ridică. _Deci asta a fost intenția lui Shandie de la început, nu? Păcat! Fac exerciții fizice în mod regulat și am o formă ideală a corpului care va arăta uimitor în rochie. Abia aștept să văd dezamăgirea de pe fața ei mai târziu!_ Inițial, Arielle voia să stea liniștită, deoarece nu voia să devină centrul atenției la petrecerea de ziua de naștere a altcuiva. Dar ceea ce făcuse Shandie o făcu să realizeze că nu avea de ales decât să facă ceva pentru a stârni un cuib de viespi în familia asta. Odată ce familia aparent pașnică devenea haotică, Arielle credea că adevărul va ieși în cele din urmă la iveală. După ce-și puse tocurile argintii pe care Shandie i le pregătise, ieși din cameră. Tocurile erau atât de înalte încât, dacă și-ar fi pierdut concentrarea, ar fi căzut. Shandie decise să înceapă petrecerea mai devreme. Aprinse toate lămpile din hol, care fusese decorat extravagant. Toți invitații țineau un pahar de șampanie în mâini în timp ce ascultau discursul lui Shandie. Vinson, care se aranjase, stătea și el în mulțime. Nu era interesat nici de petrecerea de ziua de naștere, nici de persoanele pretențioase din jurul său. Rămăsese doar ca să-și ia rămas bun de la Arielle, salvatoarea lui. Deși credea că fata pe care o salvase era vulgară și nesofisticată, era lucrul corect de făcut. Shandie urcă pe scenă și aruncă o privire spre Vinson. Realizând că era încă pe acolo, credea că rămăsese pentru ea. _Cineva atât de stimat ca el trebuie să fie prea jenat să recunoască că este interesat de mine. De asta s-a prefăcut că nu mă cunoaște. Ei bine, presupun că toți bărbații puternici sunt așa._ Decise să ia inițiativa de a-și exprima interesul față de Vinson. Se apropie de microfon și încercă să stabilească contact vizual cu Vinson. „Bună seara, domnule Nightshire, bine ați venit la petrecerea mea de ziua de naștere. Sunt atât de încântată să vă văd aici.” O cută apăru între sprâncenele lui Vinson când auzi asta. _Cine naiba e femeia asta ridicolă? De ce se comportă ca și cum m-ar cunoaște foarte bine?_ _Și unde e fata aia? De ce n-a coborât încă?_ O mare parte din discursul lui Shandie se învârtea în jurul lui Vinson. Era ca și cum ar fi încercat din răsputeri să le amintească celorlalți invitați de prezența lui aici. În acest moment, o menajeră se apropie de ea și șopti: „Domnișoara Moore coboară acum.” „Grozav! Aprinde toate luminile de lângă scări!” _Vreau ca toată lumea să-și îndrepte atenția către clovn!_ „Da, domnișoară!” răspunse menajera. Scările se luminară dintr-o dată. Oricine ar fi stat acolo ar fi fost aruncat în lumina reflectoarelor. _Abia aștept ca clovnul să ocupe centrul scenei!_ „Doamnelor și domnilor, astăzi este într-adevăr o zi importantă pentru familia noastră, deoarece sora mea de același tată este în sfârșit acasă!” Cu entuziasm, Shandie vorbi din nou la microfon. „Traficanții de persoane au răpit-o acum zece ani, iar astăzi, s-a întors în sfârșit din sat! Sunt cu adevărat bucuroasă...” Înainte ca Shandie să-și termine propoziția, toți invitații își întoarseră capetele și când auziră pași coborând scările. Fața lui Shandie arăta distorsionată în timp ce încerca să-și suprime zâmbetul sarcastic. Ridică mâna și arătă spre scări. „Să batem cu toții din palme pentru a o întâmpina pe sora mea!” Toți invitații nu știau ce se întâmplă, dar se prefăcură că se alătură bătând din palme cu reținere. _De ce ar trebui să batem din palme pentru a întâmpina o fată din sat?_ Făcură doar ceea ce le spuse pentru că trebuiau să arate familiei Southall un oarecare respect, deoarece erau una dintre familiile proeminente din Jadeborough. Altfel, nici măcar nu s-ar obosi să se uite la un cerșetor dezordonat! Auzind cum o prezentase Shandie, Arielle ridică sprâncenele și zâmbi ironic. _Abia așteaptă să mă fac de râs, nu-i așa?_ Arielle nu era cineva care se mândrea cu aspectul ei, deoarece știa că aparența era doar o fațadă. Dar în astfel de circumstanțe, dorea să profite de această ocazie pentru a-i arăta lui Shandie cum arăta.