Aerul rece al nopții părea acum mai ascuțit, mușcându-mi pielea în timp ce strânsoarea lui Adrian pe încheietura mâinii mele rămânea fermă. Respirația lui era constantă, ochii lui întunecați fixați pe marginea pădurii, cercetând orice semn de mișcare. Orice—sau oricine—ar fi fost acolo, dispăruse. Deocamdată. „Trebuie să ne întoarcem înăuntru”, spuse Adrian ferm, conducându-mă deja spre sala de re