„Ai văzut ziarele de dimineață?” Vocea Lisei răsună prin telefon, ascuțită și necruțătoare, tăind ceața mea matinală ca un cuțit. Am gemut, strângând telefonul mai tare în timp ce mă întorceam în pat. „Lisa, abia e șapte. Ce ar putea fi atât de urgent?” „Oh, nu știu. Poate faptul că fața ta e lipită din nou pe toate tabloidele? Ar trebui să te uiți. Pagina șase. Cu plăcere.” Linia s-a întrerupt în