„Nu poți fugi de trecutul tău.” Cuvintele răsunau în mintea mea mult după ce intrusul a fost târât afară de poliție, lăsând în urmă doar sticlă spartă și încuietori rupte. Mâinile încă îmi tremurau în timp ce mă agățam de marginea mesei, străduindu-mă să-mi stabilizez respirația. Adrian se plimba prin cameră ca un prădător în cușcă, ochii lui ascuțiți arzând cu o furie nerostită. Tăcerea stranie c